ma simt......

:(:(:(

Singurataea e cel mai puternic drog care te poate distruge, mai ales cand ai nevoie de cine lanaga tine. Simti ca ceva te sfasie pe dinauntru iar inima ti se face in mii' de bucatele, simti ca iti plange sufletul in tine in timp ce tipi deoare-ce nu mai gasesti scapare. De ce se poate simti o persoana singura?

 DEOARECE: 1. NU ARE PE CINEVA CU CARE SA-SI IMPARTA SENTIMENTELE

                        2. CINEVA DRAG A DECEDAT
                        3. DE UARE-CE INTR-UN FEL SE SIMTE ABANDONATA SI A NIMANUI
                        4. PENTRU-CA SA INCHIS SINGURA IN LUMEA EI PUSTIE SI TRISTA, UNDE SOARELE NU RASARE NICIODATA DAR INTUNERICUL DEVINE SI MAI INTUNECAT!

Cum putem noi sa ajutam o persoana sa nu se mai sinta singura? Trebuie sai aratam ca nu e singura, noii suntem aici langa ea, si trebuie sa o scoatem pe afara sa ia un pic de aer. Trebuie so inconjuram numai de ganduri pozitive si de zmbete, trebuie sa o facem sa invete sa re-zambeasca.
 EU UNA STIU CE E ADEVARATUL SENS AL CUVANTULUI SINGURATARE. SI URASC SA MA SIMT SINGURA SAU UITATA ACOLO UNDEVA.......
                                                                                                                                                                                                            

Mă simt naşpa. Vorbesc serios, eu chiar mă simt naşpa. N-am mai avut de mult o stare de asta, dar nici nu-mi doream.
Tristeţe…
Tristeţe ascunsă sub atâtea forme: de dor, de singurătate… M-am aşezat pe genunchii tristeţii mele şi încep să o simt şi mai accentuată. Acum ceva timp, credeam că nu o să mă afecteze cu nimic alegerile mele pripite… eram… foarte sigură pe forţele proprii. Dar se pare totuşi că regretul e mai puternic devat voinţa, voinţa e mai puternică decât nepăsarea, durerea e mai puternică decât uitarea, şi tot aşa.
Speranţă…
Am pierdut-o. Cel puţin am avut speranţa că într-o zi totul se va întoarce la normal. N-a fost aşa, m-am înşelat crunt. M-am minţit că prezentul e perfect. Trebuia să îmi aduc aminte că perfecţiunea nu există, şi n-o să existe… poate niciodată. Am fost încurajată de oameni care mai apoi “îmi tăiau aripile în zbor”, sau ceva de genul asta.

Ştiţi mai bine ca mine că nu e stilul meu să scriu despre chestii de genul ăsta, preferam cândva să îi las pe alţii. Niciodată nu mi-a plăcut să citesc o altfel de postare. Deci cine va citi asta? Nimeni. Asta e perfecţiune!!!
Nu îmi plac cei care spun că “nu au cuvinte ca să exprime ceea ce simt”. Atunci pentru ce mai sunt cuvintele? Nu neg, poate nu poţi exprima EXACT ceea ce simţi, dar poţi exprima totul prin cuvinte. Când am început să scriu, n-aveam o idee principală, doar gândul că mă simt ca dracu’. Dar pot să exprim ceea simt:
Mă simt singură. Mă simt părăsită. Mă simt uitată. Mi-am pierdut speranţa. Mă simt tristă. Mă doare. Vreau să uit. Vreau să plec. Mi-e rău. Şi toate astea se combină între ele, formând un amalgam sub forma unui monstruleţ gelations, ca-n reclamă la şampon [sper că ştiţi reclama!]. Atâtea cuvinte şi tot am exprimat o mică parte din ceea ce simt.

 

 

 

mică

Dar desigur, nu totul, nu aş fi avut cum. Nici măcar eu nu ştiu exact cum mă simt. Oscilez între atâtea sentimente că nici nu mă pot hotărî. Trist…pentru mine. De fapt, cui îi pasă?
Închei cu asta chiar aici. Deja fac prea mult confesiuni şi încep să curgă amintirile. Doare… Morţii lor, credeam că am uitat. Cât de mult m-am înşelat.

                                  

IUBIREA......

Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta…

Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca,tot ce poti face este sa fii o persoana iubita…

Am învaţat unele lucruri în viaţă pe care vi le împărtăşesc şi vouă ! Am învăţat că nu poţi face pe cineva să te iubească. Tot ce poţi face este să fii o persoană iubită. Restul… depinde de ceilalţi. Am învăţat că oricât mi-ar păsa mie, altora s-ar putea să nu le pese. Am învăţat că durează ani să câştigi încrederea şi că doar în câteva secunde poţi să o pierzi. Am învăţat că nu contează CE ai în viaţă CI PE CINE AI. Am învăţat că te descurci şi ţi-e folosit farmecul circa 15 minute. După accea, însă, ar fii bine să ştii ceva.
Am învăţat că nu trebiue să să te compari cu ceea ce pot alţii să facă mai bine, ci contează ceea ce poţi să faci tu. Am învăţat că nu contează ce li se întâmplă oamenilor, ci contează ce pot să fac eu pentru a rezolva.

Am învăţat că oricum ai tăia, orice lucru are două feţe.
Am învăţat că trebiue să te desparţi de cei dragi cu cuvinte calde; s-ar putea să fie ultima oară când îi vezi.

Am învăţat că poţi continua încă mult timp după ce ai spus că nu mai poţi.
Am învăţat că eroi sunt cei care fac ce trebuie, când trebuie, indiferent de consecinţe.
Am învăţat că sunt oameni care te iubesc, dar nu ştiu s-o arate.
Am învăţat că atunci când sunt supărat am DREPTUL să fiu supărat, dar nu am dreptul să fiu şi rău.
Am învăţat că prietenia adevărată continua să existe chiar şi la distanţă. Iar asta este valabil şi pentru iubirea adevarată. Am învăţat că, dacă cineva nu te iubeşte cum ai vrea tu, nu înseamnă că nu te iubeşte din tot sufletul. Am învăţat că indiferent cât de bun iţi este un prieten oricum te va răni din când în când, iar tu trebiue să-l ierţi pentru asta.
Am învăţat că nu este întotdeauna de ajuns să fii iertat de alţii ; câteodată trebuie să înveţi să te ierţi pe tine însuţi. Am învăţat că indiferent cât de mult suferi, lumea nu se va opri în loc pentru durerea ta.

Am învăţat că trecutul şi circumstanţele ţi-ar putea influenţa personalitatea, dar că TU eşti responsabil pentru ceea ce devii. Am învăţat că dacă doi oameni se ceartă, nu înseamnă că nu se iubesc. Şi nici faptul că nu se ceartă nu dovedeşte că se iubesc. Am învăţat că uneori trebuie să pui persoana pe primul loc şi nu faptele sale.

Am învăţat că doi oameni pot privi acelaşi lucru şi pot vedea ceva total diferit.
Am învăţat că indiferent de consecinţe cei care sunt cinstiţi cu ei înşişi ajung departe în viaţă.

Am învăţat că viaţa îţi poate fi schimbată în câteva ore de către oameni care nici nu te cunosc.

Am învăţat că şi atunci când crezi că nu mai ai nimic de dat, când te strigă un prieten vei putea găsi puterea de a-l ajuta.
Am învăţat că scrisul ca şi vorbitul, pot linişti durerile sufleteşti.

Am învăţat că oamenii la care ţii cel mai mult îţi sunt luaţi prea repede…

Am învaţat că este prea greu să-ţi dai seama unde să tragi linie între a fi amabil, a nu răni oamenii şi a-ţi susţine părerile.

Am învăţat să iubesc ca să pot să fiu iubit.

cine sunt eu ?

Cine sunt eu? Eu? Eu sunt cea ce sunt, am fost creata din cea ce sunt, si voi ramane cea ce sunt ! Eu sunt o persoana care vrea ceva, vrea sa realiseze ceva din ceva! Eu sunt eu cea care inca mai crede in vise si cea care inca ma-ai priveste la stele, imaginanduse printre ele! Eu sunt cea are a invatat sa planga , sa tipe, si sa se retraga singura in tacerea ei. Eu sunt cea care incearca sa fie cineva cine nu e! Eu sunt cea ce sunt deoarece asa sunt, si nu ma voi schimba, pentru-ca asfel nu voi mai fi eu! Eu incerc sa fac bine, cand defapt toate imi es rau. Mereu ma uit in onglnda si ma intreb "asta sunt eu?. Drar stiu ca eu sunt asa cum sunt deoarece imi place sa fiu cea ce sunt! Dar ineori ma schimb, cresc, ma maturizes, vad lumea cu alti ochii, vorbesc alt fel, si in ciuda a toate astea ma simt asa singura si asa deeee.....

Dar iubesc sa fiu eu !!!!!