Sand in fata oglinzi si ma gandeam, oare sunt eu frumoasa? Si tot holbanduma in oglinda observ ca nu eram mai diferite decat restul lumi.... aratam ca o persoana normala. Iar apoi mi-am pus intrebarea esista cu adevarat frumusete?Si ce este aceasta?
Am inceput sa ma uit in jurul meu si vazand tot felul de chipuri am ramas pe ganduri! Ore unde este frumusetea acestor oameni? Si tot gandinduma la asta ajung sa stau pe o banca intr-un parc.
Depinde oare de atitudinea noastra fata de om, de infatisrea lui? Noi intodauna observam oamenii frumosi, ne place sa-i privim pentru ca e placut sa urmariti frumusetea. Frumusetea este darul lui Dumnezeu, caci El l-a creat pe om desavarsit. Insa pacatul e denaturat atat de mult personelitate umana, inca frumusetea omului s-a risipit in timp, aproape in intregime. Observam ca astazi se desfasoara peste tot in lume concursuri de frumusete. Pe fetele participantelor s-au mai pastrat inca licariri ale frumusetii Evei. Pacat ca nimanui nu-i trece prin minte sa desfasoare un concurs de frumusete a sufletului si inimii, cea ce este cu mult mai de pret decat frumusetea exterioara, caci exteriorul poate fi inselator!!
